Care sunt cauzele aparitiei fisurilor anale?

Fisura anală reprezintă o leziune (rană) a mucoasei canalului anal, de aproximativ 2 – 5 mm aflata in interiorul mucoasei anale. Localizarea cea mai des intalnita se afla la nivelul comisurii posterioare. In cazul femeilor, fisura anala este localizata adeseori anterior si pot exista mai multe fisuri anale. O fisura anala care a a aparut de un timp relativ scurt este superficiala, cu margini subtiri, sangereaza usor si prezinta sanse foarte mari de vindecare cu un tratament ambulatoriu. Netratate corespunzator si la timp, aceste fisuri anale devin fisuri anale cronice, destul de greu de tratat, fiind necesara chiar si interventia chirurgicala. De indata ce pielea din jurul canalului anal este rupta procesul eliminarii materiilor fecale devine extrem de dureros. Simptomele fisurii anale sunt adesea confundate cu simptomele hemoroizilor.

Fisuri anale – teste clinice

Inainte de efectuarea examenului de diagnosticare, este necesara prezentarea unui scurt istoric medical si efectuarea unui examen fizic. Intrucat fisurile anale sunt de regula vizibile, examenul fizic este tot ceea ce este necesar pentru depistarea fisurilor anale. Diagnosticarea fisurii anale este relativ simpla pentru medicii de specialitate. Diagnosticarea se face pe baza durerilor anale si a senzatiilor de arsura de care pacientul sufera.Pentru confirmarea diagnosticului de fisura anala este recomandabil efectuarea examenului proctologic. Examenul pentru diagnosticarea fisurii anale se va face astfel: pacientul se aseaza pe masa de consultatie in pozitia ghemuit, in decubit lateral stang, sau in pozitia genupectorala. Prezenta fisurii anale se poate constata de obicei chiar dupa prima inspectie a anusului. Apoi se constata dimensiunea, adancimea, prezenta fibrelor musculare vizibile si prezenta induratiei si a pliului tegumentar.
Exista insa si cazuri cand fisura anala se afla situata adanc in canalul anal, in acets caz fiind absolut necesar efectuarea anuscopiei si a tuseului rectal.
Tuseul rectal este procedeul prin care medicul va introduce un deget in canalul anal. iar procedeul Anoscopie este metoda prin care medicul va utiliza un tub scurt si iluminat pentru a inspecta intreg canalul anal. Este bine de precizat ca tuseul rectal nu se poate efectua la fel la toti pacientii. Acest procedeu nu poate fi facut la toti pacientii din cauza contracturii musculare si a durerilor foarte mari. In cazul in care pacientii au dureri mari, tuseul rectal se va face sub anestezie locala.
Examinarea prin tuseu rectal se efectueaza in toate cazurile, inclusiv sub efectul anestezic daca este necesar, asta pentru ca doctorul sa poata pune un diagnostic corect si pentru a nu trece cu vederea boli mai grave precum cancer anal, cancer colorectal sau cancerul rectal.
In cazul fisurilor anale acute, ele sunt mai greu de depistat prin procedeul tuseului rectal, insa acestea pot fi depistate prin durerea provocata de masarea zonei respective. In cazul in care pacientii sufera de fisuri anale cronice, depistarea lor este ceva mai simpla, acestea avand o forma neobisnuita aflata in fata mucoasei anale, caracterizate printr-un sant cu margini dure.
Posibilitatea depistarii unor fisuri recente situate in regiuni mai putin sesizabile reprezinta un mare avantaj al procedeului tuseului rectal. Un alt avantaj al acestei proceduri il reprezinta posibilitatea observarii directe si aprecierii foarte corecte a caracteristicilor fisurii anale. De asemenea, efectuarea tuseului rectal da posibilitatea observarii imaginilor utile pe parcursul tratamentului fisurii. Odata cu efectuarea examenului tuseului rectal se pot depista alte patologii, precum tumori, inflamatii sau paraziti. Utilizarea acestui procedeu in procesul diagnosticarii fisurilor anale ofera posibilitatea, efectuarii unor biopsii, desigur acolo unde locul permite acest lucru. Sigmoidoscopia flexibila este procedeul prin care un tub subtire si flexibil, dotat cu o minuscula camera video, este introdus in partea de jos a colonului. Acest test este recomandat persoanelor cu varsta pana in 50 ani, care nu prezinta factori de risc pentru alte boli intestinale precum cancerul de colon.https://www.youtube.com/watch?v=3kXbfAfg-Q0&w=854&h=480&vq=hd480&rel=0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *